Regizori care îşi urăsc propriile filme

Nu toţi directorii sunt mândri de munca lor. Uneori, realizează filme pe care le urăsc şi, chiar dacă le întorc spatele, nu pot nega faptul că au fost implicaţi în crearea lor. Ce regizori nu vor să aibă de-a face cu propriile lor filme? Aflaţi din galeria noastră!

“Filmul trebuia să fie despre ce se întâmplă în mintea unui bărbat şi ar fi trebuit să vezi diverse cadre cu ce îi trece prin minte. Am făcut filmul şi a fost foarte incoerent.” a spus Woody. Allen a urât versiunea finală a filmului atât de mult încât le-a spus celor de la studio că va face următorul film gratis dacă îl arhivează!

Tony Kaye e un perfecţionist. Prima variantă a filmului avea 87 de minute. Studio-ul a simţit că era prea scurt.Astfel, cu ajutorul lui Edward Norton, a creat o variantă lungă, de 119 de minute. Regiorul a fost furios, a renegat filmul şi l-a atacat în timpul premierei.

Când Lynch a editat filmul, a fost atât de dezamăgit de felul în care arăta încât a simţit că e torturat. Pe alocuri în creditele de final a folosit numele Alan Smithee, numerele pe care cei de la Directors Guild of America îl folosesc pentru regizorii care nu vor să fie asociaţi cu un anumit film.

Joel Schumacher şi-a cerut scuze pentru film! De asemenea a dat vina pe studio pentru eşecul blockbuster-ului, spunând că şefii au vrut prea mulţi răufăcători, prea mulţi eroi şi chiar i-au cerut lui Schumacher să adauge scene în care apar mai multe Batmobile, ca să poată vinde mai multe jucării.

Cum “Alien 3” a fost primul film pentru marele ecran regizat de Fincher după o serie de videoclipuri, putem spune că David nu ştia în ce se bagă. A început filmările fără un scenariu terminat şi a fost tras la răspundere de mai mulţi oameni. În plus, a părăsit proiectul înainte de post-producţie. După asta, s-a asigurat că are ultimul cuvânt de spus în toate filmele sale.

Kassovitz a uimit pe toată lumea cu drama sa “Ura”, însă apoi i s-a oferit un proiect important cu Vin Diesel care nu a decurs aşa cum ar fi sperat. Kassovitz a dat vina pe studio şi şi-a acuzat şefii că nu i-au dat deloc control asupra filmului.

Versiunea filmului pentru TV (care a fost puţin mai lungă) a fost redenumită “Backtrack”. Hopper a fost atât de dezamăgit de film încât a folosit numele Alan Smithee în creditele de final. Unii spun că acest lucru s-a întâmplat din cauza unor probleme de editare: versiunea lui Hopper avea 3 ore, iar cea finală avea numai 98 de minute.

Kubrick a urât atât de mult filmul de debut încât a cumpărat negativele originale pentru a se asigura că nu vor mai vedea lumina zilei vreoată. Din păcate pentru el, filmul a fost relansat pe marile ecrane în 2012.

DEşi a avut parte de ceva critici positive, Steven nu-l suportă.

Bay însuşi a spus că filmul e “o porcărie”. Pelicula a fost realizată în 2007, în timpul grevei scenariştilor, şi în 2008. Ca urmare, Michael a lucrat doar cu câteva pagini de scenariu.

Del Toro a descris lucrul la film ca fiind “o experienţă devastatoare pentru suflet”. Regizorul s-a certat atât de mult cu şefii studioului încât în cele din urmă a fost înlocuit cu altcineva care a terminat filmul.

Filmul, care este despre un clovn trimis într-un lagăr de concentrare, a fost realizat, însă nu a fost lansat niciodată. Ce părere a avut Lewis despre el? “Mi-a fost atât de ruşine. Mi-a fost ruşine de muncă şi am fost mulţumit de faptul că am avut puterea să-l controlez şi să nu las pe altcineva să-l vadă. A fost prost,prost,prost.”

Deşi filmul a fost primit bine de critici, după puţin timp Hitchcock a cumpărat drepturile peliculei pentru ca nimeni altcineva să nu o poată vedea. A simţit că filmul este pompos şi fals în comparaţie cu piesa originală. Însă după moartea sa din 1980, filmul a fost relansat în cinematografe.

Cei ce au regizat această antologie au fost Steven Spielberg, John Landis, Joe Dante şi George Miller. Cu toate astea, Andy House, al doilea asistent al regizorului, a folosit numele Alan Smithee, deoarece nu a vrut să fie asociat cu accidentul de elicopter ce a avut loc pe platoul de filmare şi provocat moartea a 4 persoane.

Posturile TV americane au tendinţa să taie cele mai înspăimântătoare scene, lucru care îi scoate din sărite pe regizori. Mai ales pe cei atât de protectori cu operele lor precum Mann, care nu vrea ca numele lui să fie legat de versiunea editată pentru micul ecran a filmului.

Filmul a marcat debutul regizoral al lui Kiefer. Din păcate, l-a urât atât de mult încât nu a vrut să fie trecut în credite, ca urmare s-a ascuns în spatele numelui Alan Smithee. Problema este însă că Sutherland a trebuit să fie trecut în credite, deoarece a şi jucat în film.

Filmul a avut o intrigă ridicolă şi efecte speciale care au lăsat de dorit, iar regizorul a fost schimbat de trei ori. Hill, care a fost cel din urmă, a renunţat la proiect de două ori – prima oară după ce şefii studio-ului au refuzat să modifice scenariul şi a doua oară după ce nu au vrut să-i dea bani pentru refilmarea unor scene. Din aceste motive, Hill a ales pseudonimul Smithee, însă cum numele atrăgea prea mult atenţia, a preferat numele Thomas Lee.

Yagher şi-a început cariera ca make-up artist, după care a regizat “Hellraiser IV”. Din păcate, cei de la studio nu au fost de acord cu viziunea sa, aşa că Yagher a părăsit proiectul în mijlocul producţiei şi a fost înlocuit de Joe Chappelle. Cu toate astea, Kevin a cerut să fie trecut ca Alan Smithee pe creditele de final, pentru a se asigura că nu o să fi asociat cu acest film.

Filmul spune povestea unui regizor numit Alan Smithee al cărui film a fost distrus de studio şi singurul mod în care putea să nu fie trecut în credite a fost folosind pseudonimul Alan Smithee. Ironia a făcut ca filmul să fie atât de prost încât numele Smithee chiar a fost folosit în creditele de final.

Sarafian nu a explicat niciodată de ce în credite este trecut sub pseudonimul Alan Smithee. Poate pentru că filmul a fost groaznic.