Viruşi reali care sperie întreaga lume!
1/16
Bolile şi viruşii precum holera, ciuma bubonică, variola şi gripa sunt câţiva dintre cei mai brutali ucigaşi din istoria omenirii. În unele cazuri, înseamnă moarte sigură, lucru pe care realizatorii de filme şi seriale îl folosesc în proiectele lor pentru a ne speria. Gândiţi-vă doar la „Virus”, serial pe care îl puteţi urmări la AXN în fiecare vineri, de la 22:55. Însă ce viruşi reali ne sperie cel mai mult? Aflaţi chiar acum! (Warner Bros. Pictures)
HIV
2/16
În jur de 36 de milioane de oameni au murit din cauza HIV de când a fost recunoscută boala pentru prima oară la începutul anilor '80. Medicamentele antivirale puternice au prelungit vieţile oamenilor cu HIV, însă boala continuă să devasteze ţările cu venituri mici şi medii. (TriStar Pictures)
Ebola
3/16
Primele epidemii de Ebola au lovit simultan Sudanul şi Republica Democrată Congo în 1976. Simptomele iniţiale sunt dureri de cap, dureri de muşchi şi indispoziţie, care duc apoi la febră mare, vomă, hemoragie severă şi, la 50%-90% de pacienţi, moarte. Virusul Ebola se transmite prin fluide corporale şi secreţii şi nu există vaccin sau tratament pentru el. (Warner Bros. Pictures)
Rotavirus
4/16
Deşi copiii din ţările dezvoltate mor foarte rar de la infecţia cu rotavirus, această boală este mortală în ţările în care nutriţia şi îngrijirea sănătăţii nu au loc în condiţii optime. (Warner Bros. Pictures)
Febra galbenă
5/16
Febra galbenă e o boală virală de scurtă durată în mod normal. În cele mai multe cazuri, simptomele includ febră, frisoane, pierderea apetitului, greaţă, dureri musculare mai ales la spate şi dureri de cap. În aproape 15% din cazuri, la o zi după îmbunătăţiri, febra se întoarce cu dureri abdominale şi afecţiuni ale ficatului, ceea ce duce la îngălbenirea pielii. Febra galbenă se împrăştie prin muşcătura unui tânţar purtător al virusului. (Hemdale Communications, Inc.)
Febra Dengue
6/16
Virusul Dengue a apărut prima oară în anii ’50, în Filipine şi Thailanda, şi de atunci s-a împrăştiat în regiunile tropicale şi subtropicale ale planetei. Deşi rata mortalităţii este mai mică decât la alţi viruşi, de 2,5%, virusul poate provoca o boală asemănătoare cu Ebola, numită febră hemoragică dengue, iar acea condiţie are o rată a mortalităţii de 20%, dacă nu e tratată. (Paramount Pictures)
Variolă
7/16
În 1980, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că în lume nu mai există variolă, însă înainte de asta, oamenii s-au luptat cu variola mii de ani, iar boala a ucis 1 din 3 persoane infectate. Supravieţuitorii au rămas cu cicatrici adânci şi, deseori, au orbit. (public domain)
Gripa
8/16
În timpul sezonului gripei, până la 500.000 de oameni din întreaga lume mor din cauza acestei boli. Pandemia cu cea mai mare rată a mortalităţii provocată de gripă, numită şi gripa spaniolă, a început în 1918 şi a îmbolnăvit 40% din populaţia lumii, ucigând aproximativ 50 de milioane de oameni. (iLoveCinema\ CJ Entertainment)
Hepatita B
9/16
Simptomele hepatitei B acute includ îngălbenirea pielii ochilor, urină mai închisă la culoare, vomă, greaţă, oboseală extremă şi dureri abdominale. Din fericire, mai bine de 95% dintre cei care iau virusul ca adulţi se pot recupera complet şi dezvoltă imunitate la boală. (public domain)
Hepatita C
10/16
Majoritatea persoanelor infectate cu hepatita C nu prezintă simptome şi se simt bine ani la rând. Cu toate astea, ficatul poate suferi daune, deseori la decenii de la infectare. 70% dintre cei infectaţi dezvoltă boli cronice ale ficatului, 15% au ciroză şi 5% pot muri de la cancer la ficat sau ciroză. (public domain)
Virusul Marburg
11/16
Cercetătorii au identificat virusul Marburg în 1967, când au avut loc mici epidemii printre muncitorii din Germania care au fost expuşi maimuţelor infectate importante din Uganda. Marburg seamănă cu Ebola, ambele provocând febră hemoragică, ce poate duce la cedarea organelor şi moarte. (public domain)
Rabie
12/16
Deşi vaccinurile împotriva rabiei pentru animale, ce au fost introduse în anii ’20, au ajutat la scăderea cazurilor în ţările dezvoltate, aceasta rămâne o problemă serioasă în India şi în anumite părţi din Africa. Fără tratamentul adecvat, rabia este fatală. (The Walter Reade Organization)
Lassa
13/16
O specie de șobolani din Africa de Vest, numită Mastomys, este purtătoarea acestui virus. Lassa se poate transmite prin aer, dacă în apropiere se află şi fecale ale şobolanului. Între oameni se poate transmite numai prin contact direct, prin intermediul secreţiilor corporale. Febra Lassa, care are o rată de mortalitate de 15-20%, provoacă în jur de 5000 de morţi pe an în Africa de Sud, mai ales în Sierra Leone şi Liberia. (Kelly, et al\ creative commons)
Pojar
14/16
Pojarul, cunoscut şi ca rujeolă, a făcut o mulţime de victime de-a lungul anilor. În ultimii 150 de exemplu, virusul a fost responsabil pentru moartea a 200 de milioane de oameni. În ţările dezvoltate, rata de mortalitate pentru persoane care sunt în mod normal sănătoase, este de 3 morţi la 1000. În ţările subdezvoltate, au ajuns chiar la 28%. (public domain)
Infecţia cu hantavirus
15/16
Sincromul pulmonar cu hantavirus este o boală mortală care e transmisă de rozătorii infectaţi prin urină, fecale sau salivă. Oamenii se pot îmbolnăvi când inspiră virusul. (Dakota Group\ Discovery Channel)
Răceala obişnuită
16/16
Punem pariu că nu vă aşteptaţi ca răceala să se afle pe listă. Spre deosebire de gripă, nu implică plămânii, însă tot ne dă de furcă! (The CW)
1/16
Bolile şi viruşii precum holera, ciuma bubonică, variola şi gripa sunt câţiva dintre cei mai brutali ucigaşi din istoria omenirii. În unele cazuri, înseamnă moarte sigură, lucru pe care realizatorii de filme şi seriale îl folosesc în proiectele lor pentru a ne speria. Gândiţi-vă doar la „Virus”, serial pe care îl puteţi urmări la AXN în fiecare vineri, de la 22:55. Însă ce viruşi reali ne sperie cel mai mult? Aflaţi chiar acum! (Warner Bros. Pictures)
HIV
2/16
În jur de 36 de milioane de oameni au murit din cauza HIV de când a fost recunoscută boala pentru prima oară la începutul anilor '80. Medicamentele antivirale puternice au prelungit vieţile oamenilor cu HIV, însă boala continuă să devasteze ţările cu venituri mici şi medii. (TriStar Pictures)
Ebola
3/16
Primele epidemii de Ebola au lovit simultan Sudanul şi Republica Democrată Congo în 1976. Simptomele iniţiale sunt dureri de cap, dureri de muşchi şi indispoziţie, care duc apoi la febră mare, vomă, hemoragie severă şi, la 50%-90% de pacienţi, moarte. Virusul Ebola se transmite prin fluide corporale şi secreţii şi nu există vaccin sau tratament pentru el. (Warner Bros. Pictures)
Rotavirus
4/16
Deşi copiii din ţările dezvoltate mor foarte rar de la infecţia cu rotavirus, această boală este mortală în ţările în care nutriţia şi îngrijirea sănătăţii nu au loc în condiţii optime. (Warner Bros. Pictures)
Febra galbenă
5/16
Febra galbenă e o boală virală de scurtă durată în mod normal. În cele mai multe cazuri, simptomele includ febră, frisoane, pierderea apetitului, greaţă, dureri musculare mai ales la spate şi dureri de cap. În aproape 15% din cazuri, la o zi după îmbunătăţiri, febra se întoarce cu dureri abdominale şi afecţiuni ale ficatului, ceea ce duce la îngălbenirea pielii. Febra galbenă se împrăştie prin muşcătura unui tânţar purtător al virusului. (Hemdale Communications, Inc.)
Febra Dengue
6/16
Virusul Dengue a apărut prima oară în anii ’50, în Filipine şi Thailanda, şi de atunci s-a împrăştiat în regiunile tropicale şi subtropicale ale planetei. Deşi rata mortalităţii este mai mică decât la alţi viruşi, de 2,5%, virusul poate provoca o boală asemănătoare cu Ebola, numită febră hemoragică dengue, iar acea condiţie are o rată a mortalităţii de 20%, dacă nu e tratată. (Paramount Pictures)
Variolă
7/16
În 1980, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că în lume nu mai există variolă, însă înainte de asta, oamenii s-au luptat cu variola mii de ani, iar boala a ucis 1 din 3 persoane infectate. Supravieţuitorii au rămas cu cicatrici adânci şi, deseori, au orbit. (public domain)
Gripa
8/16
În timpul sezonului gripei, până la 500.000 de oameni din întreaga lume mor din cauza acestei boli. Pandemia cu cea mai mare rată a mortalităţii provocată de gripă, numită şi gripa spaniolă, a început în 1918 şi a îmbolnăvit 40% din populaţia lumii, ucigând aproximativ 50 de milioane de oameni. (iLoveCinema\ CJ Entertainment)
Hepatita B
9/16
Simptomele hepatitei B acute includ îngălbenirea pielii ochilor, urină mai închisă la culoare, vomă, greaţă, oboseală extremă şi dureri abdominale. Din fericire, mai bine de 95% dintre cei care iau virusul ca adulţi se pot recupera complet şi dezvoltă imunitate la boală. (public domain)
Hepatita C
10/16
Majoritatea persoanelor infectate cu hepatita C nu prezintă simptome şi se simt bine ani la rând. Cu toate astea, ficatul poate suferi daune, deseori la decenii de la infectare. 70% dintre cei infectaţi dezvoltă boli cronice ale ficatului, 15% au ciroză şi 5% pot muri de la cancer la ficat sau ciroză. (public domain)
Virusul Marburg
11/16
Cercetătorii au identificat virusul Marburg în 1967, când au avut loc mici epidemii printre muncitorii din Germania care au fost expuşi maimuţelor infectate importante din Uganda. Marburg seamănă cu Ebola, ambele provocând febră hemoragică, ce poate duce la cedarea organelor şi moarte. (public domain)
Rabie
12/16
Deşi vaccinurile împotriva rabiei pentru animale, ce au fost introduse în anii ’20, au ajutat la scăderea cazurilor în ţările dezvoltate, aceasta rămâne o problemă serioasă în India şi în anumite părţi din Africa. Fără tratamentul adecvat, rabia este fatală. (The Walter Reade Organization)
Lassa
13/16
O specie de șobolani din Africa de Vest, numită Mastomys, este purtătoarea acestui virus. Lassa se poate transmite prin aer, dacă în apropiere se află şi fecale ale şobolanului. Între oameni se poate transmite numai prin contact direct, prin intermediul secreţiilor corporale. Febra Lassa, care are o rată de mortalitate de 15-20%, provoacă în jur de 5000 de morţi pe an în Africa de Sud, mai ales în Sierra Leone şi Liberia. (Kelly, et al\ creative commons)
Pojar
14/16
Pojarul, cunoscut şi ca rujeolă, a făcut o mulţime de victime de-a lungul anilor. În ultimii 150 de exemplu, virusul a fost responsabil pentru moartea a 200 de milioane de oameni. În ţările dezvoltate, rata de mortalitate pentru persoane care sunt în mod normal sănătoase, este de 3 morţi la 1000. În ţările subdezvoltate, au ajuns chiar la 28%. (public domain)
Infecţia cu hantavirus
15/16
Sincromul pulmonar cu hantavirus este o boală mortală care e transmisă de rozătorii infectaţi prin urină, fecale sau salivă. Oamenii se pot îmbolnăvi când inspiră virusul. (Dakota Group\ Discovery Channel)
Răceala obişnuită
16/16
Punem pariu că nu vă aşteptaţi ca răceala să se afle pe listă. Spre deosebire de gripă, nu implică plămânii, însă tot ne dă de furcă! (The CW)