Un ghid cu tot ce poate merge prost în spațiu, potrivit filmelor

Acțiunea din francizele S.F. se petrece în galaxii aflate undeva departe, dar realizatorii din spatele acestor explorări au luat mereu în considerare ce anume face spațiul să fie atât de fascinant și periculos. Aceste primejdii cinematice variază de la defecțiuni la posibile inteligențe artificiale rebele, iar în această galerie, am strâns câteva din cele mai bune exemple. Nu rataţi "Pe viaţă", sâmbătă, 24 octombrie, de la 21:00! (Warner Bros.)

Cel mai normal obstacol din călătoriile cinematice spre stele, defectarea echipamentului, a amenințat să deraieze numeroase misiuni spațiale. Aterizarea pe Lună a Apollo 11 s-a bucurat de succesul adaptării romanului lui Martin Caidin, însă misiunea Apollo 13, ce a fost abandonată, din cauza explodării rezervelor de oxigen, a fost adaptată pentru marele ecran de către Ron Howard și a primit, ca bonus, 9 premii Oscar. (Universal Pictures)

Adevărata tabără spațială SUA a inspirat filmul din 1986 „SpaceCamp”, cu Kelly Preston, Lea Thompson și Joaquin Phoenix, niște rezerve de oxigen defecte și un robot stricat, care îi trimite în spațiu. De asemenea, „Europa Report”, al lui Sebastián Cordero, se bazează pe defectarea motorului ca să limiteze întoarcerea echipajului și pe găsirea unor urme de viață pe luna lui Jupiter. (Magnolia Releasing)

Pe lângă echipamentul defect și uneltirile corporatiste, deșeurile spațiale reprezintă cea mai realistă amenințare la care se expun exploratorii spațiali. În prezent există mii de sateliți care orbitează Pământul și toți pierd bucăți și piese din cauza eroziunii, dezintegrării sau coliziunii, care, la rândul lor, pot să afecteze alți sateliți. Deșeurile spațiale sunt cele care au provocat haos, în mare parte, în „Deep Impact” și „Armageddon”. (Paramount Pictures)

Obiectele din spațiu au evidențiat temele eșecului uman și ale progresului în filmul „Gravity”, al lui Alfonso Cuarón. Faptul că reacția în lanț în urma căreia Sandra Bullock rămâne izolată în spațiu e declanșată de o rachetă rusească ce lovește un satelit vechi este un detaliu ce nu poate fi trecut cu vederea. (Warner Bros.)

O navă care se lovește de un câmp de asteroizi, în timp ce echipajul doarme, a declanșat evenimentele din filmul din 2016 „Passengers”. Deșeurile au provocat o defecțiune care l-a trezit pe Jim Preston (Chris Pratt) mai devreme din hibernare, însă egoismul personajului este cel care distruge lucrurile pentru Aurora (Jennifer Lawrence). Uneori, iadul în spațiu e reprezentat de alți oameni. (Columbia Pictures)

Cea mai rea parte a unui loc de muncă în spațiu este faptul că e în continuare un loc de muncă. Iar cel mai groaznic scenariu ar semăna cu filmul de groază „Alien”, al lui Ridley Scott, unde sunt șanse la fel de mari să fi ucis de șef cum sunt să fii ucis de o amenințare extraterestră. (Twentieth Century Fox)

Primul caz de sifilis a fost înregistrat în Europa abia la mijlocul anilor 1490, ceea ce a dus la o teorie populară, și anume că boala a venit sub forma unei bacterii din Americi și a evoluat rapid în forma sa venerică. Prin urmare, în timp ce invaziile extraterestre de pe Pământ par să reflecte anxietățile imperialiste, începând cu exemplul evident din „War of the Worlds”, spațiul în sine pare să dea naștere temerilor cripto-colonialiste. (Paramount Pictures)

„Alien”, un punct de cotitură al genului, chiar a oferit un monstru care încă ne dă coșmaruri: un xenomorf care e pe urmele echipajului de pe Nostromo, fiind maestrul nebuniei colonialiste și imperialiste. (Twentieth Century Fox)

Însă amenințarea extraterestră variază, de la ce vedem în „Life” la ceva mai subtil, ca în „Inseminoid”, unde extratereștrii sunt un spor care se transformă rapid într-un prădător alunecos și ucigaș, care vrea să distrugă echipajul navei. (Columbia Pictures)

Filmul „Mutiny in Outer Space”, în 1965, a întors echipajul stației spațiale X-7 împotriva propriului său comandant. (Allied Artists Pictures)

În „Silent Running”,Bruce Dern preia controlul navei colegilor săi, Valley Forge, după ce refuză să distrugă o marfă prețioasă: rămășițele ultimelor păduri de pe Pământ. (Universal Pictures)

Inteligența artificială ar trebui să fie colegul perfect pe o navă, dar, așa cum știm din filmele S.F., poate să fie cel mai mare groaznic partener. Uneori, e prea deșteaptă pentru propriul său bine. Îl avem, de exemplu, pe HAL 9000, din „2001: A Space Odyssey”, care a devenit conștient și ucigaș, ochiul său atotvăzător fiind o imagine eternă a pericolelor aduse de creația omului. (MGM)

În „WALL-E”, o navă găzduiește ultimele vestigii ale omenirii, fiind controlată de o inteligență artificială a cărei voință o întrece chiar și pe cea a căpitanului, ceea ce duce la o revoltă în toată regula. (Walt Disney Studios)

Cercetătorii de pe marele ecran s-au confruntat cu obstacole mentale în timpul călătoriilor interplanetare de decenii, chiar dacă în moduri care nu prea aveau legătură cu realitatea. În filmul din 1979 „The Black Hole”, aflăm povestea doctorului nebun Reinhardt, care nu voia decât să afle ce există dincolo de gaura neagră. (Buena Vista Distribution Company)

De asemenea, Brad Dourif a devenit obsedat de xenomorfi în rolul unui om de știință dezaxat în „Alien: Resurrection”, chiar ajutându-le pe aceste ființe să se propage pe stația spațială. (Twentieth Century Fox)

La asta suntem martori în filmul „Pandorum”, din 2009, care e denumit după forma fictivă de psihoză care îi acaparează pe membrii navei, unul câte unul. (Overture Films)

Nebunia spațială nu e mereu fără leac, ca și nebunia, de altfel. În „Love”, a lui William Eubank, astronautul Lee Miller (Gunner Wright) se confruntă cu o singurătate apăsătoare, care duce la tatuaje extreme și face loc unei descoperiri extraordinare. (Gravitas)

Izolarea din spațiu, combinată cu misterele care îl încarcă, îl transformă în locul perfect în care să te întâlnești cu supranaturalul. Uneori, aceste întâlniri pot fi benevolente, precum în „Interstellar”, însă deseori, acestea declanșează frica de necunoscut, izolare și întuneric, le combină și creează o adevărată teroare paranormală, ca în „Solaris”, filmul lui Andrei Tarkovsky, (Paramount Pictures)