Cele mai grave exemple de plagiat de la Hollywood
1/21
Ideile inovatoare pot fi destul de valoroase dacă ştii ce să faci cu ele. Nu ne mirăm că oamenii au tendinţa de a le copia. Uneori le recunosc meritul, însă alteori şi le însuşesc fără pic de ruşine. Va prezentăm cele mai grave cazuri de plagiat din Cetatea Filmului.
Shia LaBeouf cu HowardCantour.com (Europress/Getty Images)
2/21
Scandalul e unul recent. Shia LaBeouf a publicat un film despre criticii online numit HowardCantour.com alr cărei intrigă şi dialog au fost furate de la un comic al lui Daniel Clowes numit Justin M. Damiano.
Shia LaBeouf cu HowardCantour.com (Shia LaBeouf/Daniel Clowes)
3/21
Când cei pe care îi critică în film l-au tras la răspundere, LaBeouf şi-a cerut scuze, printr-un text pe care l-a furat de pe pagina Yahoo! Answers. Povestea e în desfăşurare, însă Clowes probabil o să primească un cec gras.
Terminator (Orion Pictures)
4/21
Harlan Ellison e unul dintre cei mai certăreţi oameni din lumea S.F.-ului şi a început zeci de procese împotriva oamenilor pe care i-a acuzat că i-ar fi furat ideile. Procesul împotriva lui James Cameron pentru “Terminator” a fost însă puţin diferit.
Terminator (Orion Pictures)
5/21
Elison a scris un episod pentru “The Outer Limits” numit “Demon With a Glass Hand”, despre un soldat-robot din viitor care se deghizează în om şi e trimis înapoi în timp. Cei de la Orion Pictures s-au hotărât să plătească o înţelegere în afara tribunalului, iar Ellison a primit nişte bani şi a fost menţionat în creditele filmului.
Un prinţ în America (Paramount Pictures)
6/21
În 1982, Art Buchwald a scris pentru Paramount “King for a Day”, în care protagonistul era un lider african arogant care călătoreşte în America. Rolul principal trebuia interpretat de Eddie Murphy. Paramount a cumpărat draft-ul şi a investit câţiva ani în încercarea de a-l transforma în scenariu. A abandonat însă iniţiativa în 1985, iar drepturile au ajuns înapoi la Buchwald, care l-a vândut celor de la Warner Brothers…
Un prinţ în America (Paramount Pictures)
7/21
Apoi, cei de la Paramount au făcut un film cu Eddie Murphy în rolul unui lider african arogant care călătoreşte în America. Buchwald nu a fost plătit şi nici menţionat în creditele filmului, aşa că i-a dat în judecată. Cele două părţi au ajuns la o înţelege în afara tribunalului pentru o sumă ce nu a fost făcută publică.
Profesioniştii crimei (Miramax Films)
8/21
Fiind fost angajat al unui magazin video, Quentin Tarantino a urmărit o mulţime de filme. Filmele lui sunt evident omagii aduse lucrurilor pe care le ştie şi le iubeşte, însă unele idei par a fi de-a dreptul copiate. “Profesioniştii crimei” e un astfel de exemplu.
Profesioniştii crimei (Cinema City/Rim)
9/21
“City on Fire”, al regizorului Ringo Lam din Hong Kong, este despre un grup de hoţi care fură câteva diamante în timp ce poartă costume identice. Ce urmează e o confruntare mexicană şi un final sângeros, ca în “Profesioniştii crimei”. Cu toate că nu s-a intentat niciun proces, la Hollywood se ştie că filmul e de fapt o copie.
Uite cine vorbeşte (TriStar Pictures)
10/21
Comedia romantică din 1989 a lui Amy Heckerling, în care rolurile principale sunt jucate de John Travolta şi Kirstie Alley, a fost populară, însă originalitatea nu a fost punctul său forte. După apariţia filmului, scenariştii Rita Stern şi Jeanne Meyers au observat asemănări izbitoare cu “Un transport special”.
Uite cine vorbeşte (TriStar Pictures)
11/21
Acesta a fost draft-ul unei comedii scris de ele cu trei ani mai devreme, la cererea lui Heckerling. Un judecător a observat asemănări între cele două proiecte, inclusiv replici identice. În cele din urmă s-a ajuns la o înţelegere în afara tribunalului.
Rocky (United Artists)
12/21
Filmul cu care Sylvester Stallone a dat lovitura a fost un succes critic şi comercial , însă a avut ca sursă de inspiraţie viaţa pugilistului Chuck Wepner. Stallone a scris scenariul la două săptămâni după ce l-a văzut pe Wepner în ring cu Muhammad Ali. Asemănările între cele două situaţii sunt evidente.
Rocky (United Artists)
13/21
Sly a negat însă acest lucru şi s-a oferit să-l plătească pe Wepner cu roluri în filme, însă după 20 de ani, nu a fost distribuit în niciun film. Chuck şi-a dat seama că a fost păcălit şi a iniţiat un proces. Stallone a ajuns la o înţelegere cu el în afara tribunalului.
Alien (20th Century Fox)
14/21
Clasicul lui Ridley Scott s-a bazat pe un scenariu al lui Dan O’Bannion, însă acesta din urmă s-a inspirat din Black Destroyer, o poveste scurtă S.F. scrisă de A.E. Van Vogt. Povestea era despre o formă de viaţă extraterestră ce urmăreşte echiajul unei nave mici.
Alien (20th Century Fox)
15/21
În urmarea sa, Discord in Scarlet, apare aceeaşi navă pe care există un extraterestru care are nevoie de o gazdă umană.
Pasiune de ospiciu (The Asylum)
16/21
E imposibil să alegem doar unul dintre filmele făcute de studio-ul The Asylum, pentru că aproape toate sunt un jaf al ideii altcuiva. Compania, fondată în 1997 de foştii executivi de la Villge Roadshow, are o singură misiune: aceea de a câştiga bani de pe urma filmelor de la Hollywood făcând copii ieftine.
Pasiune de ospiciu (The Asylum)
17/21
Primul lor succes a fost o adaptare după “Războiul lumilor”, care a apărut în acelaşi timp cu versiunea în care joacă Tom Cruise. Au continuat să facă “hit-uri” precum “Transmorphers”, “Atlantic Rim” şi “Sunday School Musical”. De curând, au primit interdicţia de a scoate “Age of the Hobbits” în acelaşi timp cu filmul lui Peter Jackson.
Pentru un pumn de dolari (United Artists)
18/21
Clasicul lui Sergio Leone e unul dintre punctele de referinţă ale genului western, însă este şi un remake al filmului epic cu samurai “Yojimbo”, al lui Akira Kurosawa. Toate cadrele sunt identice, diferă doar contextul.
Pentru un pumn de dolari (Toho)
19/21
Kurosawa i-a trimis lui Leone un bilet pe care scria “Drăguţ filmul, doar că e filmul meu” şi l-a dat în judecată pentru un procent din profituri. Cei doi s-au înţeles în afară tribunalului pentru 100.000 de dolari şi 15% din profiturile globale.
Nosferatu (Prana-Film GmbH)
20/21
Personajul contele Dracula face acum parte din domeniul public, însă lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. Romanul lui Bram Stoker încă se afla sub protecţie în 1921, când regizorul german F.W. Murnau a vrut să-l adapteze pentru marele ecran. Murnau a luat intriga şi personajele, le-a schimbat numele, şi a făcut “Nosferatu”.
Nosferatu (Prana-Film GmbH)
21/21
Povestea contelui Orlok a fost destul de asemănătoare cu cea a lui Stoker pentru ca moştenitorii acestuia din urmă să dea în judecată Prana Film şi pe Marnau. Tribunalul a ordonat ca toate copiile să fie arse. Din fericire însă, una a fost salvată şi păstrată până în zilele noastre.
1/21
Ideile inovatoare pot fi destul de valoroase dacă ştii ce să faci cu ele. Nu ne mirăm că oamenii au tendinţa de a le copia. Uneori le recunosc meritul, însă alteori şi le însuşesc fără pic de ruşine. Va prezentăm cele mai grave cazuri de plagiat din Cetatea Filmului.
Shia LaBeouf cu HowardCantour.com (Europress/Getty Images)
2/21
Scandalul e unul recent. Shia LaBeouf a publicat un film despre criticii online numit HowardCantour.com alr cărei intrigă şi dialog au fost furate de la un comic al lui Daniel Clowes numit Justin M. Damiano.
Shia LaBeouf cu HowardCantour.com (Shia LaBeouf/Daniel Clowes)
3/21
Când cei pe care îi critică în film l-au tras la răspundere, LaBeouf şi-a cerut scuze, printr-un text pe care l-a furat de pe pagina Yahoo! Answers. Povestea e în desfăşurare, însă Clowes probabil o să primească un cec gras.
Terminator (Orion Pictures)
4/21
Harlan Ellison e unul dintre cei mai certăreţi oameni din lumea S.F.-ului şi a început zeci de procese împotriva oamenilor pe care i-a acuzat că i-ar fi furat ideile. Procesul împotriva lui James Cameron pentru “Terminator” a fost însă puţin diferit.
Terminator (Orion Pictures)
5/21
Elison a scris un episod pentru “The Outer Limits” numit “Demon With a Glass Hand”, despre un soldat-robot din viitor care se deghizează în om şi e trimis înapoi în timp. Cei de la Orion Pictures s-au hotărât să plătească o înţelegere în afara tribunalului, iar Ellison a primit nişte bani şi a fost menţionat în creditele filmului.
Un prinţ în America (Paramount Pictures)
6/21
În 1982, Art Buchwald a scris pentru Paramount “King for a Day”, în care protagonistul era un lider african arogant care călătoreşte în America. Rolul principal trebuia interpretat de Eddie Murphy. Paramount a cumpărat draft-ul şi a investit câţiva ani în încercarea de a-l transforma în scenariu. A abandonat însă iniţiativa în 1985, iar drepturile au ajuns înapoi la Buchwald, care l-a vândut celor de la Warner Brothers…
Un prinţ în America (Paramount Pictures)
7/21
Apoi, cei de la Paramount au făcut un film cu Eddie Murphy în rolul unui lider african arogant care călătoreşte în America. Buchwald nu a fost plătit şi nici menţionat în creditele filmului, aşa că i-a dat în judecată. Cele două părţi au ajuns la o înţelege în afara tribunalului pentru o sumă ce nu a fost făcută publică.
Profesioniştii crimei (Miramax Films)
8/21
Fiind fost angajat al unui magazin video, Quentin Tarantino a urmărit o mulţime de filme. Filmele lui sunt evident omagii aduse lucrurilor pe care le ştie şi le iubeşte, însă unele idei par a fi de-a dreptul copiate. “Profesioniştii crimei” e un astfel de exemplu.
Profesioniştii crimei (Cinema City/Rim)
9/21
“City on Fire”, al regizorului Ringo Lam din Hong Kong, este despre un grup de hoţi care fură câteva diamante în timp ce poartă costume identice. Ce urmează e o confruntare mexicană şi un final sângeros, ca în “Profesioniştii crimei”. Cu toate că nu s-a intentat niciun proces, la Hollywood se ştie că filmul e de fapt o copie.
Uite cine vorbeşte (TriStar Pictures)
10/21
Comedia romantică din 1989 a lui Amy Heckerling, în care rolurile principale sunt jucate de John Travolta şi Kirstie Alley, a fost populară, însă originalitatea nu a fost punctul său forte. După apariţia filmului, scenariştii Rita Stern şi Jeanne Meyers au observat asemănări izbitoare cu “Un transport special”.
Uite cine vorbeşte (TriStar Pictures)
11/21
Acesta a fost draft-ul unei comedii scris de ele cu trei ani mai devreme, la cererea lui Heckerling. Un judecător a observat asemănări între cele două proiecte, inclusiv replici identice. În cele din urmă s-a ajuns la o înţelegere în afara tribunalului.
Rocky (United Artists)
12/21
Filmul cu care Sylvester Stallone a dat lovitura a fost un succes critic şi comercial , însă a avut ca sursă de inspiraţie viaţa pugilistului Chuck Wepner. Stallone a scris scenariul la două săptămâni după ce l-a văzut pe Wepner în ring cu Muhammad Ali. Asemănările între cele două situaţii sunt evidente.
Rocky (United Artists)
13/21
Sly a negat însă acest lucru şi s-a oferit să-l plătească pe Wepner cu roluri în filme, însă după 20 de ani, nu a fost distribuit în niciun film. Chuck şi-a dat seama că a fost păcălit şi a iniţiat un proces. Stallone a ajuns la o înţelegere cu el în afara tribunalului.
Alien (20th Century Fox)
14/21
Clasicul lui Ridley Scott s-a bazat pe un scenariu al lui Dan O’Bannion, însă acesta din urmă s-a inspirat din Black Destroyer, o poveste scurtă S.F. scrisă de A.E. Van Vogt. Povestea era despre o formă de viaţă extraterestră ce urmăreşte echiajul unei nave mici.
Alien (20th Century Fox)
15/21
În urmarea sa, Discord in Scarlet, apare aceeaşi navă pe care există un extraterestru care are nevoie de o gazdă umană.
Pasiune de ospiciu (The Asylum)
16/21
E imposibil să alegem doar unul dintre filmele făcute de studio-ul The Asylum, pentru că aproape toate sunt un jaf al ideii altcuiva. Compania, fondată în 1997 de foştii executivi de la Villge Roadshow, are o singură misiune: aceea de a câştiga bani de pe urma filmelor de la Hollywood făcând copii ieftine.
Pasiune de ospiciu (The Asylum)
17/21
Primul lor succes a fost o adaptare după “Războiul lumilor”, care a apărut în acelaşi timp cu versiunea în care joacă Tom Cruise. Au continuat să facă “hit-uri” precum “Transmorphers”, “Atlantic Rim” şi “Sunday School Musical”. De curând, au primit interdicţia de a scoate “Age of the Hobbits” în acelaşi timp cu filmul lui Peter Jackson.
Pentru un pumn de dolari (United Artists)
18/21
Clasicul lui Sergio Leone e unul dintre punctele de referinţă ale genului western, însă este şi un remake al filmului epic cu samurai “Yojimbo”, al lui Akira Kurosawa. Toate cadrele sunt identice, diferă doar contextul.
Pentru un pumn de dolari (Toho)
19/21
Kurosawa i-a trimis lui Leone un bilet pe care scria “Drăguţ filmul, doar că e filmul meu” şi l-a dat în judecată pentru un procent din profituri. Cei doi s-au înţeles în afară tribunalului pentru 100.000 de dolari şi 15% din profiturile globale.
Nosferatu (Prana-Film GmbH)
20/21
Personajul contele Dracula face acum parte din domeniul public, însă lucrurile nu au stat întotdeauna aşa. Romanul lui Bram Stoker încă se afla sub protecţie în 1921, când regizorul german F.W. Murnau a vrut să-l adapteze pentru marele ecran. Murnau a luat intriga şi personajele, le-a schimbat numele, şi a făcut “Nosferatu”.
Nosferatu (Prana-Film GmbH)
21/21
Povestea contelui Orlok a fost destul de asemănătoare cu cea a lui Stoker pentru ca moştenitorii acestuia din urmă să dea în judecată Prana Film şi pe Marnau. Tribunalul a ordonat ca toate copiile să fie arse. Din fericire însă, una a fost salvată şi păstrată până în zilele noastre.